ONU recomandă înlocuirea hărţii care ne-a 'păcălit' vizual 500 de ani, micşorând Africa şi mărind Europa. De ce SUA au votat împotrivă

Harta de pe care miliarde de oameni au învățat geografia timp de generații nu arată lumea chiar așa cum este ea, micşorând Africa şi mărind Europa. ONU recomandă folosirea unor hărți care redau mai corect dimensiunile continentelor, într-o rezoluție susținută de 164 de țări. Imaginea lumii cu care generații întregi s-au obișnuit este, în anumite privințe, departe de realitate. Africa pare mai mică decât e în realitate, Groenlanda pare uriașă, iar regiunile aflate în apropierea polilor sunt vizibil mărite. Continentele nu şi-au modificat între timp dimensiunile, ci este vorba despre modul în care au fost reprezentate pe o suprafață plană. Este efectul proiecției Mercator, creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator. Harta a fost concepută pentru navigație și a devenit una dintre cele mai cunoscute proiecții cartografice din lume. Avantajul său era că păstra unghiurile și direcțiile, ceea ce o făcea foarte utilă pentru trasarea rutelor maritime. În ceea ce priveşte suprafeţele, însă, Mercator are un dezavantaj major: cu cât un stat este mai îndepărtat de Ecuator, cu atât apare mai mare pe hartă decât este în realitate. Diferențele dintre cele două proiecții devin evidente atunci când sunt comparate prin suprapunere, iar în unele regiuni schimbările sunt considerabile. Astfel, Statele Unite și Rusia apar mai mici în noua reprezentare, în timp ce Africa ocupă o suprafață vizibil mai mare. Cea mai spectaculoasă diferență este însă în cazul Groenlandei. Pe harta cu care lumea s-a obișnuit, insula pare aproape la fel de întinsă ca Africa, deși în realitate este de aproximativ 14 ori mai mică decât continentul african. În noua proiecție, proporțiile sunt mult mai apropiate de suprafețele reale: Africa se extinde vizual, iar Groenlanda își pierde dimensiunea exagerată, notează press.un.org. Schimbări apar și în Europa, care este reprezentată ceva mai mică, inclusiv România. Cele mai vizibile modificări se observă în nordul continentului, în zona Peninsulei Scandinave, unde țările își schimbă ușor forma pentru a păstra mai corect proporțiile suprafețelor. Pe 4 septembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care încurajează folosirea unor proiecții cartografice care reprezintă mai corect suprafețele continentelor și ale țărilor. Inițiativa a fost propusă de Togo și a primit 164 de voturi pentru. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă, în timp ce Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina s-au abținut. Practic, rezoluția nu desființează proiecția Mercator și nici nu impune o singură alternativă. ONU recomandă doar ca, atunci când dimensiunea teritoriilor este importantă, să fie utilizate proiecții care păstrează mai bine proporțiile suprafețelor. Una dintre acestea este Equal Earth, creată în 2018 de cartografii Bojan Šavrič, Tom Patterson și Bernhard Jenny. Spre deosebire de Mercator, Equal Earth păstrează proporțiile suprafețelor, astfel încât dimensiunile continentelor pot fi comparate mai corect. Nici această proiecție nu elimină însă toate 'distorsiunile'. Pentru că păstrează suprafețele, sacrifică într-o anumită măsură precizia formelor, distanțelor și direcțiilor. De aceea, este mai potrivită pentru educație și reprezentarea datelor geografice decât pentru navigație. Votul nu a fost lipsit de tensiuni, trasformându-se dintr-o problema strict cartografică în una politică. Reprezentanta Statelor Unite a criticat proiectul înaintea votului și a susținut că, deși rezoluția este prezentată drept un demers 'inofensiv' pentru actualizarea cartografiei, 'nu poate fi separat de proiectul ideologic mult mai amplu și mai radical din care face parte'. Ea a criticat faptul că Adunarea Generală ajunge să dezbată 'proiectele cartografice din secolul al XVI-lea' și rolul lor în promovarea reparațiilor și a justiției cognitive. Astfel de rezoluții sunt precum 'crustele parazite' care se lipesc de activitatea instituției și reprezintă unul dintre motivele pentru care aceasta își pierde credibilitatea, a mai spus reprezentanta SUA. Ucraina nu a contestat principiul de bază al rezoluției, însă a avut obiecții față de proiecția Equal Earth menționată în document. Reprezentantul ucrainean a susținut că harta prezintă anumite teritorii ale Ucrainei ocupate temporar de Federația Rusă 'într-un mod total inacceptabil'. Potrivit acestuia, reprezentarea este incompatibilă cu rezoluțiile relevante ale Adunării Generale privind 'nerecunoașterea tentativei de anexare ilegală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014'. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a susținut obiectivul rezoluției, dar a ținut să precizeze că aceasta nu are nicio legătură cu statutul teritoriilor sau cu frontierele statelor. Irlanda, care a vorbit în numele UE, a declarat că blocul comunitar sprijină o reprezentare cartografică mai echitabilă și mai exactă a regiunilor lumii, în special a Africii. În același timp, reprezentanta Irlandei a precizat că rezoluția se limitează la educație, informare și dezvoltarea cunoștințelor geografice și că 'nu abordează și nu afectează în niciun fel chestiuni legate de suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontiere recunoscute la nivel internațional ale statelor'. Printre cele mai deschise ţări europene în ceea ce priveşte rezoluţia ONU a fost Franța, care a anunțat, înaintea votului, că va renunța la proiecția Mercator în propriile materiale cartografice. Ministrul de Externe Jean-Noël Barrot a precizat că ţara va utiliza proiecția Eckert IV, un alt sistem care păstrează proporțiile suprafețelor. Alegerea proiecției va depinde, , de scopul pentru care este folosită harta. Este, de altfel, una dintre concluziile importante ale dezbaterii de la ONU: nu există o hartă perfectă a lumii. Pământul are o suprafață curbă, iar reprezentarea sa pe o foaie sau pe un ecran presupune, inevitabil, anumite deformări. O proiecție poate păstra mai bine suprafețele, alta formele, distanțele sau direcțiile. Mercator a fost creată pentru navigație și a fost foarte eficientă în acest scop. Problema apare atunci când aceeași hartă este folosită pentru a compara dimensiunile continentelor. Rezoluția ONU nu schimbă, așadar, peste noapte harta lumii. Nu stabilește un nou standard global și nu interzice proiecția Mercator. În schimb, recomandă folosirea unor sisteme diferite în funcție de scop și atrage atenția asupra modului în care reprezentarea grafică poate influența percepția asupra lumii.