'Este eșecul adulților care au construit, administrat și apărat acest sistem. Nu al copiilor'. Reacție dură după rezultatele PISA

Aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din România nu înțeleg ceea ce citesc, arată rezultatele testelor PISA, publicate marți. Rezultatele 'nu sunt o surpriză', spune, într-o discuție cu HotNews, președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Viorel Nan Peste jumătate dintre elevii români care au vârsta de 15 ani nu ating nivelul de bază la Matematică, iar la Citire procentul a ajuns la 48%, arată rezultatele PISA 2025. 'Rezultatele pe care le-am văzut nu sunt despre elevi. Deși se măsoară capacitățile prin elevi, aici se măsoară statul român. Aici se măsoară sistemul educațional din România, nu se măsoară elevii', spune președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Viorel Nan. Reprezentantul părinților afirmă că 'rezultatele nu sunt o surpriză, pentru că România este sub media OCDE la toate domeniile'. 'Aici mai mult este eșecul adulților care au construit, administrat și apărat acest sistem. Nu este eșecul copiilor. Știți că de ani de zile noi tot auzim că educația este prioritatea națională. Și azi vedem rezultatul concret acestor priorități declarative. Că e, de fapt, o prioritate declarativă. Noi cerem de foarte mulți ani 6% din PIB pentru educație', mai spune el. Mai departe, lipsa de investiții în educație se vede în societatea românească, susține Nan: 'Acest efect negativ al sistemului educațional se vede în politicieni, în lipsa de specialiști și strategi. De la brutari și până la poziții avansate de strategie, sistemul de învățământ n-a produs nimic'. 52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul 2 la Matematică, nivel considerat de OCDE pragul minim de competență. La evaluarea precedentă, PISA 2022, procentul era de aproximativ 49%. Rezultatele sunt mai slabe și la Citire. 48% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, față de aproximativ 42% la PISA 2022, potrivit Edupedu. Motivul pentru care rezultatele de la PISA 2025 sunt mai rele decât cele anterioare este că 'sistemul este construit prost', spune Cătălin Viorel Nan. 'Noi am rămas cu un sistem educațional construit în anii 1900, în care intrau pe băncile școlilor milioane de copii și de acolo ieșeau diverși muncitori pregătiți pentru un anumit domeniu. În ziua de astăzi, acest sistem este complet nefuncțional', afirmă el. Iar pentru a-l face funcțional este nevoie ca președintele, partidele, sindicatele, părinții și elevii să se pună la masă și să decidă 'ce fel de țară ne dorim să avem în 20 de ani de acum'. Și ce fel de țară ar vrea președintele federației de părinți? 'Să avem oameni educați financiar, educați digital, să nu fie manipulați. Să fie educați juridic, din punct de vedere nutrițional, din punct de vedere al comunicării și al emoției. Emoția e foarte importantă, din ce în ce mai importantă. La fel și gândirea critică și cum se formează', răspunde Nan. 'Haideți să vedem exact ce fel de oameni vrem să avem, ce abilități trebuie să aibă acei oameni și ce capabilități, după care să creăm un sistem educațional, să-l finanțăm cum trebuie și să-i dăm drumul. Să avem un proiect pe 20 de ani', continuă. Întrebat de ce nu se poate pune în aplicare acest proiect pe 20 de ani pe care îl vor părinții, Cătălin Viorel Nan spune că 'nu putem asta dacă noi ne batem încă dacă facem geografie sau istorie'. 'Noi ne batem pe câtă matematică facem, câtă fizică, dacă introducem sau nu introducem astronomie, dacă avem Săptămâna Verde sau să nu avem Săptămâna Verde. Adică încă suntem la dezbatere de grădiniță în timp ce alte sisteme deja sunt la liceu și facultate. Noi am rămas foarte, foarte în urmă', explică reprezentantul părinților. El susține că o altă problemă este lipsa de responsabilitate: 'Nu avem o responsabilizare măsurabilă. Ar trebui să fie indicatori publici și progres măsurabil pentru minister, pentru inspectorate, pentru profesori și pentru conduceri'. 'Cand la noi nu se măsoară nimic, nimeni nu are nicio responsabilitate. În tot sistemul educațional din România, singura responsabilitate pe care o știu toți este procrearea sistemului, adică sistemul să supraviețuiască', afirmă el. 'Dacă aceste rezultate nu sunt suficiente pentru ca președinția, parlamentul, guvernul, inspectoratele și toată întreaga administrație educațională să trateze educația cu caracter de urgență, atunci problema României numai e că nu se știe ce nu funcționează. Este că de ani de zile acceptăm și această acceptare are prețul pe care îl vedem și copiii noștri sunt la nivelul la care sunt', conchide Cătălin Viorel Nan.