Cernavodă rămâne oprită. Debitul scăzut al Dunării poate amâna repornirea reactoarelor până la sfârșitul lunii septembrie

Seceta continuă să pună presiune pe sistemul energetic al României. Debitul scăzut al Dunării menține incertă repornirea reactoarelor de la Cernavodă. Dacă nivelul apei nu crește suficient, centrala nucleară ar putea rămâne oprită până spre sfârșitul lunii septembrie. Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne scăzut pe parcursul întregii luni septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă ar putea fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, o creștere a debitului Dunării este estimată abia în jurul datei de 15 septembrie, însă nivelul prognozat va rămâne mult sub media ultimilor ani. În aceste condiții, este posibil ca pe tot parcursul lunii septembrie debitul la intrarea în țară să fie redus, iar nivelul apei în zona Cernavodă să nu fie suficient pentru răcirea reactoarelor, funcționarea pompelor și repornirea centralei în condiții de siguranță. În cadrul ședinței au fost analizate și condițiile de funcționare ale principalelor unități de producție de energie în care statul român deține participații majoritare sau minoritare. Dispecerul Energetic Național a prezentat, de asemenea, prognozele privind producția de energie fotovoltaică și eoliană, precum și capacitățile de stocare, sector în care sunt implicați numeroși operatori economici. Pe partea de producție pe bază de cărbune, situația este normală, atât Complexul Energetic Oltenia, cât și Complexul Energetic Valea Jiului funcționând în parametri normali. Rezervele de cărbune sunt suficiente. În ceea ce privește producția pe gaze naturale, centralele OMV Brazi, Iernut, Romgaz și Elcen funcționează, de asemenea, în condiții normale, cu producții apropiate de maximul tehnologic, contribuind la asigurarea necesarului Sistemului Energetic Național. Bușoi a precizat că Hidroelectrica continuă să aibă un rol important în acoperirea consumului în orele de vârf, prin utilizarea în special a rezervelor disponibile în lacurile de acumulare. În funcție de nivelul producției interne de energie, diferența necesară pentru acoperirea consumului poate fi asigurată prin importuri. Oficialul a arătat că centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, a fost redeschisă în totalitate, în timp ce centrala de la Kozlodui, din Bulgaria, nu s-a aflat în pericol. Astfel, în special în orele de seară, când consumul atinge niveluri ridicate, România poate suplimenta producția internă prin importuri, în funcție și de evoluția producției eoliene. Pentru următoarele trei zile, prognozele indică o contribuție importantă a energiei eoliene, ceea ce ar permite menținerea importurilor sub nivelul de 2.000 MW în orele de vârf. Secretarul de stat a subliniat că Sistemul Energetic Național funcționează în parametri normali, iar securitatea aprovizionării cu energie nu este pusă în discuție. Cu toate acestea, autoritățile rămân în alertă și monitorizează atent funcționarea sistemului, în condițiile în care centrala nucleară de la Cernavodă este închisă, iar indisponibilitatea acesteia generează un deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW, care trebuie acoperit prin importuri și prin celelalte surse disponibile. Potrivit lui, în această situație trebuie luați în calcul toți factorii care ar putea afecta funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național. 'Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că vom avea o creştere (a debitului Dunării, n.r.), dar şi această creştere este mult sub media ultimilor ani. Prin urmare, e posibil ca toată luna septembrie să avem situaţia în care debitul la intrarea în ţară să fie scăzut şi nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor şi pentru funcţionarea pompelor şi pentru funcţionarea siguranţă a centralei nucleare, să fie insuficient pentru repornirea centralei. Am trecut, de asemenea, în revistă funcţionarea principalelor unităţi de producţie, în care statul român are o participare mai mică sau mai mare, majoritară sau minoritară. Evident că în prognoze Dispecerul Energetic Naţional a prezentat şi partea de fotovoltaic, şi de eolian, şi de stocare. Acolo, însă, sunt foarte mulţi agenţi economici şi evident nu participă toţi la Comandament. Pe partea de cărbune, lucrurile sunt în regulă, atât Complexul Energetic Oltenia, cât şi Valea Jiului funcţionează în parametrii normali. Rezervele de cărbune sunt îndestulătoare. Pe partea de gaz, atât OMV Brazi, cât şi Iernut, vechea centrală, Romgaz şi Elcen, vorbim de situaţii absolut normale, cu cantităţi aproape de maximul tehnologic, care ajută Sistemul Energetic Naţional. Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri. După cum bine ştiţi, Centrala Nucleară de la Paks s-a redeschis în totalitate. Kozlodui nu a fost în pericol şi cu atât mai puţin nu mai este în acest moment, aşa încât, mai ales seara, în orele de vârf, în funcţie de producţia internă şi mai ales de producţia eoliană, asigurăm diferenţa din importuri. Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun aşa, din producţia de eolian, în aşa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf. În concluzie, Sistemul Energetic funcţionează în parametrii normali, nu este pusă în discuţie sub nicio formă securitatea aprovizionării, dar rămânem în alertă, cu atenţie pe tot ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului, pentru că atâta timp cât centrala nucleară este închisă şi avem o lipsă, să spunem, de 1.200-1.300 MW, depinzând de importuri, trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcţionarea în condiţie de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional', a afirmat Bușoi. Întrebat când este estimată repornirea reactoarelor de la Cernavodă, Bușoi nu a avansat o dată exactă, precizând că prognozele privind evoluția debitelor sunt în continuare rezervate. Potrivit oficialului, există însă și unele semnale favorabile, în special în bazinul superior al Dunării, unde în ultima perioadă au fost înregistrate precipitații, în special în Austria. De asemenea, s-a observat o ușoară creștere a debitului pe râul Sava, însă aceasta nu poate fi considerată, deocamdată, suficientă pentru îmbunătățirea situației. În urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Centralei Nucleare de la Cernavodă, autoritățile rămân prudente în privința estimărilor privind momentul repornirii reactoarelor. O nouă evaluare a situației va fi realizată după 15 septembrie, însă, în funcție de evoluția debitelor, repornirea centralei ar putea deveni posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie. Reprezentanții autorităților din sectorul energetic s-au reunit marți, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic, pentru a analiza situația Sistemului Energetic Național și evoluția principalelor surse de producție.