Adaugă ca sursă preferată pe Google Coșmarurile frecvente ar putea oferi indicii despre sănătatea creierului cu mult înainte de apariția unor probleme evidente de memorie. Cercetările realizate în ultimii ani au identificat o legătură între visele neplăcute repetate, declinul cognitiv și apariția ulterioară a demenței, însă specialiștii avertizează că această asociere nu dovedește că visele urâte provoacă boala. Ce au descoperit cercetătorii la persoanele de vârstă mijlocie
Un studiu publicat în revista medicală eClinicalMedicine a atras atenția asupra adulților de vârstă mijlocie care raportau frecvent vise tulburătoare. Cercetătorii au observat că persoanele care aveau astfel de vise cel puțin săptămânal prezentau o probabilitate mai mare de declin cognitiv în anii următori.
Analiza a inclus 605 adulți de vârstă mijlocie din Statele Unite, fără tulburări cognitive la începutul cercetării. Vârsta medie a participanților era de aproximativ 50 de ani, iar aceștia au fost urmăriți timp de până la 13 ani. Frecvența viselor neplăcute a fost evaluată cu ajutorul unui chestionar standardizat privind calitatea somnului.
Persoanele care declarau că aveau vise tulburătoare cel puțin o dată pe săptămână au prezentat o probabilitate de aproximativ patru ori mai mare de a suferi un declin cognitiv în perioada de monitorizare, comparativ cu participanții care spuneau că nu aveau asemenea vise.
Această cifră trebuie însă interpretată cu atenție. În grupul de vârstă mijlocie, cercetătorii au măsurat declinul performanțelor cognitive, nu apariția unui diagnostic de demență. Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că o persoană care are coșmaruri săptămânale este de patru ori mai predispusă să primească automat un diagnostic de demență.
Declinul cognitiv a fost stabilit prin evoluția rezultatelor obținute la mai multe teste care evaluau funcțiile creierului. În total, aproximativ 15 la sută dintre participanții de vârstă mijlocie au îndeplinit criteriile stabilite de cercetători pentru declin cognitiv în perioada de urmărire. La adulții vârstnici a fost urmărit direct riscul de demență
Aceeași cercetare a analizat separat date provenite de la 2.600 de persoane vârstnice care nu aveau demență la începutul monitorizării. Vârsta medie a acestora era de aproximativ 83 de ani, iar participanții au fost urmăriți timp de până la șapte ani.
În acest grup, oamenii care raportau vise tulburătoare cel puțin săptămânal au avut o probabilitate de aproximativ 2,2 ori mai mare de a fi diagnosticați ulterior cu demență, comparativ cu cei care nu raportau asemenea vise. Asocierea a rămas prezentă după ce cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori care ar fi putut influența rezultatele.
Un alt rezultat care a atras atenția a fost diferența dintre femei și bărbați. În analizele efectuate separat în funcție de sex, legătura dintre visele tulburătoare și problemele cognitive a fost semnificativă statistic în special la bărbați. Cercetătorii consideră însă că sunt necesare studii suplimentare înainte ca această diferență să poată fi explicată sau folosită în practica medicală.
Studiul a avut și limite importante. Frecvența viselor a fost raportată de participanți, iar întrebarea utilizată nu putea face o separare exactă între un vis neplăcut și un coșmar care determină trezirea din somn. În plus, diagnosticele de demență nu au fost clasificate în toate cazurile în funcție de tipul exact al bolii. Un studiu internațional din 2026 aduce informații suplimentare
Legătura dintre visele tulburătoare și demență a fost analizată din nou într-o cercetare internațională publicată în 2026. Studiul a inclus 10.238 de persoane cu vârste între 60 și 89 de ani, provenite din Brazilia, China, Franța, Italia, Coreea de Sud și Taiwan. Participanții au fost urmăriți în medie aproximativ șase ani și jumătate.
În perioada de monitorizare au fost înregistrate 726 de cazuri noi de demență. Cercetătorii au găsit, în anumite analize ajustate, o asociere între visele tulburătoare și apariția demenței la persoanele cu vârste între 60 și 69 de ani. De asemenea, visele neplăcute apărute cel puțin săptămânal au fost asociate cu boala Alzheimer în special în rândul bărbaților.
Rezultatele nu au fost însă uniforme în toate analizele. Atunci când au fost analizate împreună toate cele șase cohorte, cercetătorii nu au identificat o asociere semnificativă între visele tulburătoare și demență pentru întreaga populație studiată. Legătura a devenit vizibilă în anumite grupe de vârstă și în anumite modele statistice care au putut lua în calcul mai mulți factori medicali și genetici.
Această nuanță este importantă. Cele mai noi date susțin ideea că visele tulburătoare ar putea avea valoare ca posibil indicator de risc pentru anumite persoane, dar dovezile nu sunt suficient de puternice pentru ca ele să fie considerate un test pentru demență. De ce visele tulburătoare ar putea avea legătură cu sănătatea creierului
Oamenii de știință nu cunosc încă mecanismul exact care ar putea explica această asociere. Una dintre posibilități este ca modificările somnului și ale activității cerebrale care apar în fazele foarte timpurii ale proceselor neurodegenerative să influențeze și conținutul viselor.
Relația poate funcționa și în sens invers sau poate avea cauze comune. Visele neplăcute sunt întâlnite mai des la persoanele cu insomnie, anxietate, depresie sau alte probleme care afectează calitatea somnului. Unele medicamente pot influența, de asemenea, intensitatea și conținutul viselor.
Cercetările moderne arată tot mai clar că somnul și sănătatea creierului sunt strâns legate. Tulburările de somn pot însoți bolile neurodegenerative, iar anumite modificări ale somnului pot apărea înainte ca simptomele cognitive să devină evidente. Specialiștii consideră că relația este probabil complexă și poate funcționa în ambele direcții.
Acest lucru înseamnă că un coșmar nu trebuie privit drept o cauză directă a demenței. Este posibil ca, în unele situații, modificarea viselor să reprezinte doar unul dintre numeroasele semnale care apar odată cu schimbările produse în creier sau cu deteriorarea calității somnului. Coșmarurile frecvente nu reprezintă un diagnostic de demență
Pentru majoritatea oamenilor, un vis urât ocazional nu reprezintă un motiv de alarmă. Coșmarurile sunt relativ frecvente și pot apărea în perioade de stres, anxietate, lipsă de somn, după experiențe traumatizante sau în timpul administrării anumitor medicamente.
Nici prezența săptămânală a viselor neplăcute nu înseamnă că o persoană va dezvolta demență. Studiile disponibile identifică o asociere statistică la nivelul unor grupuri de persoane, nu o predicție sigură pentru fiecare individ.
O schimbare persistentă și inexplicabilă a somnului poate merita însă discutată cu un medic, mai ales dacă este însoțită de probleme de memorie, dificultăți de concentrare, modificări de comportament sau mișcări neobișnuite în timpul somnului.
Pentru cercetători, adevărata valoare a acestor rezultate ar putea fi posibilitatea de a identifica mai devreme persoanele care necesită o evaluare mai atentă. Dacă studiile viitoare vor confirma legătura, informațiile despre vise și somn ar putea deveni o piesă suplimentară într-un tablou mult mai complex al riscului de declin cognitiv și demență.
Deocamdată, coșmarurile nu pot spune cine va dezvolta demență. Ele ar putea însă oferi cercetătorilor încă o fereastră spre schimbările subtile care se produc în creier cu ani înainte ca o boală neurodegenerativă să devină evidentă.
(0)Comments